După schimbarea la faţă, clădirea pentru renovarea căreia s-au pus la bătaie 51 de milioane de euro va arăta ca în anii ’70, înainte ca dictatorul să ceară modificarea ei. Noua înfăţişare a Teatrului Naţional „Ion Creangă”, din Bucureşti (TNB), este de fapt o „reeditare” a uneia vechi. Peste trei ani, cu cei 51 de milioane de euro puşi în joc, TNB ar trebui să revină la forma pe care i-au dat-o iniţial arhitecţii şi pe care Nicolae Ceauşescu n-a agreat-o.
„Silueta va fi cea de dinainte”
„Exteriorul, în linii mari, va arăta ca înainte, dar înăuntru se va modifica complet. În general, silueta va fi cea dinainte de modificarea impusă de Ceauşescu”, explică arhitectul Romeo Belea, cel care, împreună cu Horia Maicu şi Nicolae Cucu, a desenat planul original al clădirii, în anii ’60.
Structura de rezistenţă a fost concepută atunci de inginerul Alexandru Cişmigiu, care nu a garantat şi pentru faţada construită ulterior, în anii ’80.
„Teatrul are dedesubt forma intactă, au fost foarte mici intervenţiile, de fapt. S-a pus peste el această carcasă care trebuie decopertată şi care este foarte periculoasă, pentru că se poate prăbuşi la un cutremur”, adaugă Ion Caramitru, directorul TNB.
La vremea respectivă, unele voci au criticat proiectul celor trei, acuzându-i că s-ar fi inspirat dintr-o creaţie modernistă a lui Le Corbusier, din 1955, Notre Dame du Haut. „Nu fost nicio influenţă dinspre Le Corbusier. Totul a pornit de la mănăstirile din nordul Moldovei, la care o copertină foarte mare protejează nişte pereţi pictaţi, asta ne-a influenţat”, spune Belea, autorul actualului proiect.
„Nu va fi nicio frescă”
Proiectarea Teatrului a început în 1963, însă clădirea a fost dată în funcţiune integral abia zece ani mai târziu. Planul includea la început şi o frescă pe trei dintre faţade, plan care nu a mai fost dus la capăt.
„A existat un concurs pentru o frescă, prin anii ’70. O vom decora în acelaşi spirit, al tradiţiei, dar nu va fi vorba de o frescă”, precizează arhitectul.
Într-o primă fază, va fi demolată faţada şi va fi refăcută cea iniţială, apoi se va trece la clădirile de birouri şi sălile mici, iar în etapa a treia se va lucra la Sala Ma re. „Condiţia e ca noi să funcţionăm în continuare. E foarte bine gândit totul”, spune Caramitru.

Sursa: Evenimentul zilei
Comentarii (0 afisat):
Afiseaza comentariul tau