Atentat la Constituţie

Modificările legislative exprimă interesul majorităţii zdrobitoare a membrilor Cabinetului (14 miniştri din 17), aflaţi în stare de incompatibilitate, întrucât aceştia exercită în acelaşi timp şi mandatul de deputat. Doar 3 membri ai executivului central sunt miniştri puri. Extinderea termenului de incompatibilitate îi vizează şi pe aleşii locali, printre cei mai cunoscuţi fiind primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, şi cel de Floreşti, Iurie Ţap. Cumulul de funcţii publice a fost legalizat. De astăzi, oricine poate sta liniştit câte jumătate de an în două fotolii. O asemenea situaţie este inedită în istoria Republicii Moldova.

Cazul miniştrilor şi primarilor care cumulează funcţia de legiuitor putea fi soluţionat simplu, procedural, fără modificarea normelor legale şi atentarea la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat. Ar fi fost suficient ca cei vizaţi să-şi depună mandatele, iar locurile lor în Parlament să fie ocupate de deputaţii supleanţi, următori pe listele de partid respective.

Amintim că articolul 70 (Incompatibilităţi şi imunităţi) al Constituţiei Republicii Moldova instituie o normă preeminentă faţă de orice alt normativ intern: „1. Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice. 2. Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.” Pe de altă parte, articolul 99 (Incompatibilităţi) al Constituţiei stipulează că: „1. Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite”, deci şi cu cea de membru al Legislativului.

Prin operarea modificărilor la Legea despre statutul deputatului în Parlament s-a adus o gravă atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, aşa cum este acesta definit de articolul 6 (Separaţia şi colaborarea puterilor) din Legea supremă: „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.” Aplicată la caz norma constituţională este practic anulată, întrucât 82% din membrii Executivului fac parte concomitent din puterea legislativă. Asistăm la o contopire efectivă a puterii executive cu cea legislativă. O asemenea situaţie este singulară printre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei.

Aşa cum Legea despre statutul deputatului în Parlament, modificată la 20 octombrie, se referă expres la „orice funcţie” sau demnitate publică, ea vizează şi cea de-a treia ramură a puterii de stat, puterea judecătorească, dimpreună cu organele procuraturii. Orice deputat promovat, potrivit normelor şi procedurilor în vigoare, în funcţia de judecător va putea legiui şi judeca concomitent, timp de jumătate de an. Procurorii promovaţi din rândul deputaţilor, ca şi deputaţii aleşi dintre procurori, vor putea, de asemenea, exercita timp de şase luni două mandate incompatibile.

Este în afara oricărei îndoieli că raportorii APCE pentru Republica Moldova, Josette Durrieu şi Egidius Vareikis se vor autosesiza, în cadrul procedurilor de monitorizare a ţării noastre de către forul de la Strasbourg. De asemenea, Comisia europeană pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia), dacă va fi sesizată, nu va ezita să se pronunţe pe marginea modificărilor legislative operate în Republica Moldova la 20 octombrie.

Opinia publică va fi preocupată să afle care este în această situaţie sensibilă reacţia Misiunii OSCE în Republica Moldova, a delegaţiei Comisiei Europene, a reprezentantului Secretarului general al Consiliului Europei la Chişinău, precum şi a misiunilor diplomatice ale democraţiilor consolidate (UE şi SUA) acreditate la Chişinău.

Este evident că aceste modificări legislative nu erau necesare într-o societate democratică. Ele sunt de natură să contribuie atât la degradarea calităţii actului legislativ, cât şi a celui executiv. Pe de asupra, şansele Republicii Moldova de a fi scoasă de sub monitorizarea Consiliului Europei, nu cresc, ci dimpotrivă, scad.

sursa:flux.md