Herta Müller, printre primii cinci la Nobel

Scriitoarea urcă rapid în preferinţele pariorilor: ieri a ajuns pe poziţia a patra, înaintea lui Philip Roth sau a lui Salman Rushdie.

Academia Suedeză s-a specializat în lovituri de graţie, cel puţin în ultimii doi ani, când pariorii au pierdut bani buni

 mizând pe cu totul alte nume decât cele pomenite la întrunirile finale ale Comitetului Nobel. 

Doris Lessing, foarte puţin tradusă în România până anul trecut, şi Jean-Marie Gustave Le Clézio, câştigătorul- surpriză contestat în 2008 de multe voci, au primit distincţia fără a se afla vreo clipă printre favoriţii pariorilor. Mâine, la ora 14.00, Academia Suedeză va anunţa destinatarul Nobelului literar şi a circa un milion de euro(valoarea premiului). 

Propusă de Germania

Anul acesta, amatorii de pariuri literare îşi pun banii pe Amos Oz. Cu o cotă de 4/1, scriitorul israelian e în capul listei la casa de pariuri Ladbrokes, urmat de algeriana Assia Djebar, autoarea americană Joyce Carol Oates, Herta Müller şi Philip Roth. Scriitoarea născută în Banat şi stabilită în Germania e cotată cu 7/1 şanse, la fel ca şi celebrul scriitor american Philip Roth. 

Din 1999, când Germania a propus-o pentru un Nobel, Herta Müller are în permanenţă o cotă la bursa acestui premiu, însă niciodată atât de sus în ierarhie. Trimisă la „reeducare” de Securitate, după ce refuzase colaborarea, Müller a fugit din ţară în 1987, episod reconstituit de ea însăşi în cartea „Regele se înclină şi ucide” (Polirom). Pentru opera sa, concentrată pe experienţa din timpul regimului totalitar, a primit zeci de distincţii peste hotare. 

Topul cinci e dominat de femei, privelişte rară la pariurile literare (din cei 105 laureaţi cu Nobel, 35 sunt femei), iar singura ne-septuagenară e Müller (56 de ani). Altfel, pariorii sunt destul de consecvenţi în ce priveşte numele din top 10. Exceptând-o pe Herta Müller, care se afla anul trecut pe poziţia a 50-a, în apropierea lui Umberto Eco, ceilalţi se regăsesc din nou în aceeaşi companie: Adonis, Antonio Tabucchi, Claudio Magris (în 2008 pe primul loc), Haruki Murakami şi Ismail Kadare. Abia pe la sfârşitul clasamentului apar Salman Rushdie (cotă de 80/1) şi Umberto Eco.

Amos Oz, solul păcii

În timp ce literaţii din întreaga lume încă speră la repararea unor nedreptăţi, cum ar fi ignorarea cu obstinaţie a lui Mario Vargas Llosa, Michel Tournier, Ian McEwan, Carlos Fuentes sau Cormac McCarthy, cei care pariază se dovedesc mult mai pragmatici. Un calcul sumar arată că Academia Suedeză ţine cont, pe lângă valorile literare ale operei (de multe ori disputate), de semnificaţia socială şi implicarea politică, iar ultimele două opţiuni, Doris Lessing şi Le Clézio, o confirmă. 

În contextul intensificării conflictului israeliano-palestinian, un sol de pace precum Amos Oz e alegerea, dacă nu perfectă, cel puţin o por tună. Autorul „Cutiei negre” e una din tre cele mai puternice voci care pro po văduiesc compromisul între cele două state. A experimentat viaţa pe front, în Războiul de şase zile, a pus bazele or ga nizaţiei Peace Now şi a primit Premiul Păcii (Germania, 1992). Ultima sa carte tradusă în limba română este „Rimele vieţii şi ale morţii”, la Humanitas Fiction. 

TOP 10 

Favoriţii pariorilor

 

 

 

sursa:evz.ro 

Adauga la: del.icio.us | Digg