Studiile de master, moft sau necesitate?

Pentru unii angajatori, studiile de master nu sunt decât o rubrică în CV. Pe de altă parte, pentru o carieră în domeniul economic, aceste studii pot fi un atu.

Pentru anul universitar 2009-2010, universităţile au depus spre acreditare peste 1.800 de programe de master. Cifra este mare, însă şi cererea este pe măsură, deşi chiar unii profesori admit că modamasterului este exagerată. „Este o meteahnă ancestrală românească: dorinţa de a avea diplomă, şi nu cunoştinţe la nivelul ei”, este de părere Ioan Talpoş, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara. Şi rectorul Universităţii Politehnice din Timişoara ad mite că există situaţii în care studenţii rămân în sistem ca masteranzi „doar de amorul artei”. 

Teoreticienii, ocoliţi de angajatori

În condiţiile economice actuale, specialiştii în resurse umane atrag atenţia că un job sută la sută sigur, mai ales în sectorul privat, nu există. Însă, spun ei, o poziţie bine remunerată şi de lungă durată ar putea fi asigurată nu doar prin realizările la locul de muncă, ci şi prin preocuparea permanentă pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor din domeniul de activitate. 

Această situaţie este valabilă mai mult în cazul joburilor în care cunoştinţele teoretice sunt mai importante sau la fel de importante ca acelea practice. În celelalte cazuri, masteratul poate fi o pierdere de vreme, dat fiind faptul că angajatorii preferă să vadă un CV mai bogat la rubrica „Experienţă” decât la cea de „Studii”. Specialiştii în resurse umane arată că un tânăr cu prea multe cunoştinţe teoretice şi fără experienţă de muncă este de multe ori ocolit de angajatori, el fiind considerat orientat spre teorie şi cu un simţ practic slab dezvoltat. 

Bani mai mulţi pentru profesorii cu master

Avantajul studiilor de master este cert însă în ceea ce îi priveşte pe viitorii profesori. Lucrurile au fost clarificate în această primăvară, iar acum sunt scrise negru pe alb într-o ordonanţă de urgenţă care specifică faptul că ocuparea funcţiilor din învăţământul liceal şi postliceal se va face doar pe baza diplomelor de master, în cazul absolvenţilor ciclului Bologna. 

„M-am înscris la master pentru că nu aş putea trăi cu ideea că o viaţă întreagă am să predau numai elevilor de clasele V-VIII. Chiar dacă pentru mine acum, fiind la început de carieră, este mai simplu să lucrez cu copiii mai mici, mai târziu lucrurile se vor schimba. Pe de altă parte, ştim cu toţii cum este salarizarea din învăţământul preuniversitar, iar diferenţa faţă de cel universitar este foarte mare. Cu alte cuvinte, când termin masterul pot aplica pentru un post într-o universitate şi pot câştiga bani mai mulţi, chiar dacă e vorba de plata cu ora”, ne spune Adela Ionuşi, o licenţiată care a ales să-şi continue studiile.

Odată ce studiile de licenţă s-au încheiat, următorul pas ar fi angajarea sau/şi înscrierea la un master. 

Sistemul românesc versus cel francez

Pentru experienţă, dar şi datorită programelor de studiu foarte bine puse la punct, sunt mulţi tineri care preferă să facă un master la o universitate din străinătate. „Ca orice tânăr licenţiat, în cazul meu în design, m-am gândit să aplic pentru un master în România. Am fost plecat, însă, cu un mic proiect în Paris, unde am realizat că programele lor de master sunt mai de calitate decât ale noastre, pline de aventură şi creativitate, în timp ce în România se merge în continuare pe un sistem comunist”, mărturiseşte tânărul Florin Lazăr, licenţiat în design la Timişoara. 

Moda MBA-ului

Dacă până acum câţiva ani numai studenţii de top urmau cursuri postuniversitare, odată cu adoptarea Convenţiei de la Bologna, programele de masterat au căpătat o altă importanţă, pe de o parte pentru că s-au redus studiile de licenţă, pe de de alta pentru că diplomele de masterat sunt recunoscute internaţional. 

De asemenea, avântul pe care a început să îl aibă sectorul economic a dus la creşterea numărului de candidaţi pentru studii de master în domeniul business şi pentru programele MBA, care, la ora actuală, sunt unele dintre cele mai căutate programe de studii postuniversitare. MBA (Masters of Business Administration) este o diplomă în managementul afacerilor, iar programul este foarte popular în mediile de afaceri. 

În multe dintre companiile de renume şi marile corporaţii, deţinerea unui MBA este o condiţie obligatorie pentru candidatul care ţinteşte la o poziţie de vârf într-o companie sau o avansare oarecare. Într-o declaraţie de anul trecut, rectorul Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti, profesorul Ion Roşca, trăgea un semnal de alarmă legat de această situaţie: „Masteratul va deveni obligatoriu pentru tinerii studenţi care aspiră la mai mult decât o funcţie de executant”. 

3.000 de euro pentru absolvent de Executive MBA

Absolvenţii celor mai renumite mastere, adică programele MBA şi Executive MBA, au parte de salarii mai mari decât colegii lor care s-au limitat la studiile de licenţă. 

Mai exact, statisticile arată că salariul mediu lunar net al absolvenţilor de astfel de programe depăşeşte 2.500 de euro. Un absolvent de Executive MBA poate avea un salariu mediu de 3.000 de euro, în timp ce un absolvent de MBA ajunge să câştige, în medie, 2.200 de euro. Diferenţa provine din faptul că absolvenţii programelor de tip Executive au o experienţă mai mare de management şi ocupă poziţii mai importante în cadrul marilor firme. 

Unii dintre cel mai bine plătiţi posesori ai unei diplome de acest tip sunt absolvenţii programului de EMBA al WU Executive Academy Viena, care sunt remuneraţi cu aproximativ 3.500 de euro. Pe locul doi se clasează cei care au absolvit programul de MBA al The Open University of Business School, ei având un salariu de 3.300 de euro, în timp ce absolvenţii EMBA Asebuss câştigă 3.050 de euro net pe lună. 

"Pot spune că dorinţa de a avea o diplomă şi nu de a avea cunoştinţe la nivelul ei este o meteahnă ancestrală românească.", 
Prof. univ. dr. Ioan Talpoş, rectorul Universtităţii de Vest din Timişoara 

VARIAŢIE

Oferte pe alese pentru anul universitar 2009-2010

Ofertă diversă de mastere în 2009! După inspiraţie şi preocupări, profesorii au propus atât titluri ce anunţă teme incitante, dar şi subiecte anoste. Temele pentru anul universitar 2009-2010 au fost aprobate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) şi acoperă o gamă variată de domenii de studiu. 

Oportunităţi internaţionale

În aria de studiu umanistă, cele mai apreciate oferte sunt cele care le deschid absolvenţilor perspec tivele de joburi internaţionale. În Bucureşti, spre exemplu, se pot studia următoarele teme: Cultura şi Limbajul organizaţiilor europene, Strategii comunicaţionale interculturale în Europa, Comunicare de afaceri în contextul multicultural (la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti) sau Afaceri internaţionale, Managementul proiectelor internaţionale (Academia de Studii Economice). La Cluj, printre programele de master de acest tip se înscriu Afaceri europene şi management de programe sau Studii transatlantice, organizate la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”. 

Tinerii absolvenţi ai facultăţilor care doresc să continue studiile fie pentru a-şi dezvolta cultura generală, fie din diverse pasiuni au de ales dintr-o gamă variată de mastere cu titluri incitante, în funcţie de domeniul de interes: Muzica şi Cultura Pop (Universitatea de Muzică din Bucureşti), Istoria Comunismului în România (Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi), Istoria ideii de Europa (Universitatea din Craiova), Istoria imaginilor - istoria ideilor (Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”), Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi (Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti). 

Oferta profilurilor tehnice

Pentru absolvenţii cu preocupări tehnice, universităţile au pregătit programe de master corespunzătoare tuturor domeniilor de profil. Cei interesaţi de fizică îşi pot aprofunda cunoştinţele în fotonică, spectroscopie, plsmă, laseri (Universitatea Bucureşti), pasi onaţii de Matematică pot studia modele matematice şi sisteme informatice în domeniul financiarbancar (Facultatea de Ştiinţe, Universitatea din Bacău). 

Oferta este generoasă şi la facultăţile cu profil agricol, care au programe cu mare grad de aplicare în acest domeniu. Spre exemplu, tema Siguranţa alimentară şi protecţia consumatorului se studiază în aproape toate instituţiile de învăţământ cu acest profil. 

EXEMPLU. „Cum să scrii creativ”, o propunere de master de la Facultatea de Litere din Universitatea de Vest 
Foto: Adi Pâclişan

TAXE 

Un MBA poate costa peste 5.000 de lei

Taxa de admitere la un masterat diferă în funcţie de universitate şi facultate, sumele variind între 100 şi 250 de lei. Cei care nu prind un loc la buget vor scoate din buzunar cel puţin 1.000 de lei pentru un semestru de master, iar costurile pentru un MBA sunt mai mari de atât. Varianta on-line a unui MBA poate depăşi 5.000 de lei, cele la zi fiind chiar mai costisitoare. Masteratele se desfăşoară pe o perioadă de cel puţin trei semestre, adică un an şi jumătate, iar taxele se pot achita în rate. Admiterea se face atât pe bază de dosar, situaţie în care contează nota obţinută la licenţă şi media anilor de studiu, dar şi prin realizarea unui proiect/eseu, procedura fiind diferită, în funcţie de instituţie. O altă variantă de admitere la master constă în corelarea celor două metode şi realizarea uneia medii, una dintre metode putând avea un grad mai mare de importanţă faţă de cealaltă. 

sursa:evz.ro