România a pierdut cursa pentru găzduirea Agenţiei UE de reglementare a energiei

În primăvara acestui an, România anunţa că propune Uniunii Europene să găzduiască Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare în domeniul energiei (ACER), ce urma să fie înfiinţată după adoptarea pachetului energetic de către Parlamentul European. În afară de Slovenia şi România, pentru găzduirea ACER a mai concurat şi Slovacia.

Încă din iunie, Slovenia părea însă favorită deşi România miza pe sprijinul Franţei. În iunie, Slovenia primise deja sprijinul a zece ţări UE, în timp ce Slovacia avea opt susţinători, iar România numai şapte. Comisia Europeană a preferat, totuşi, să încredinţeze Sloveniei misiunea de a găzdui sediul acestei importante agenţii europene. Comisarul pentru energie, Andris Piebalgs, a salutat decizia, considerând că ea deschide calea pentru înfiinţarea la timp a Agenţiei şi pentru implementarea efectivă a celui de-al treilea pachet legislativ referitor la liberalizarea pieţelor energetice. Potrivit regulamentului de înfiinţare a ACER, agenţia trebuie să fie deplin operaţională până la 3 martie 2011.

ACER va coordona cooperarea între cele 27 de autorităţi naţionale în sectorul energetic şi va veghea la menţinerea independenţei totale a acestora. Agenţia nu va avea un rol executiv, ci unul de coordonare între autorităţile naţionale şi Comisia Europeană. Va putea emite avize adresate operatorilor din sistemul de transmisie, autorităţilor de reglementare, precum şi decizii individuale în cazuri specifice. Va participa la crearea regulilor privind reţeaua europeană, va lua decizii individuale constrângătoare referitoare la infrastructura energetică transfrontalieră şi va consilia instituţiile europene pe diverse teme legate de energie. De asemenea, va monitoriza şi va raporta evoluţiile de pe pieţele energetice. ACER va veghea ca nici o autoritate naţioanală de reglementare să nu fie influenţată politic de vreun guvern sau ca activitatea sa să fie influenţată de vreo altă entitate publică sau privată. Astfel, agenţia va fi cheia funcţionării pieţelor de electricitate şi gaz din UE.

Înfiinţarea agenţiei presupune şi o serie de pregătiri de ordin administrativ, inclusiv alegerea clădirilor în ţara-gazdă şi recrutarea de personal. Agenţia va fi condusă de un director şi un consiliu de administraţie, urmând a avea între 40-50 de angajaţi şi un buget anual de 6-7 milioane de euro. Primul director al agenţiei va fi numit în prima jumătate a anului viitor.

Negocieri eşuate

Între argumentele României pentru susţinerea candidaturii se afla faptul că, în negocierile asupra pachetului energie-piaţă internă, România a fost unul dintre statele membre care a avut o poziţie echilibrată, orientată spre găsirea unui compromis care să fie acceptabil pentru larga majoritate a statelor membre. Piaţa românească a energiei, susţinea Ministerul Economiei, este deschisă şi transparentă, fiind integral aplicate prevederile celui de-al doilea pachet legislativ în domeniul energiei.

De asemenea, un număr important de companii energetice europene lucrează deja pe piaţa românească, piaţa funcţionează sub reglementarea unei autorităţi independente, România deţine o poziţie geostrategică importantă pentru dezvoltarea rutelor şi surselor energetice alternative pentru UE, ţara noastră nu mai găzduieşte sediul unei alte agenţii europene, iar Bucureştiul este o locaţie europeană accesibilă din punct de vedere al conexiunilor de transport cu restul Europei şi oferă un standard de viaţă bun, au fost alte argumente ale părţii române.