Luna de miere ... lectura de Laura Gamulea

Impresii literare - Luna de miere de Knut Faldbakken

"Luna de miere" - autor norvegian de prestigiu (la ei) - Knut Faldbakken. Am scris din politete numele autorului, caci n-o sa-l retii nici tu, nici eu, nimeni decat, poate, natia lui.
Actiunea se petrece in anii 80 - 81 cand era in plina desfasurare emanciparea femeii. Bine, bine, femeia se emancipeaza – o stim toti! Dar cu barbatul cum ramane?  La el nu se gandeste nimeni, nu i se da atentie, nu-l canta poetii in ode si balade. Daca e prea ingrijit si pedant, starneste suspiciuni. Daca e putin infidel, isi ridica omenirea-n cap. Daca e cotropit de griji si probleme e acuzat de neglijenta Ei…dificila ipostaza a barbatului (aici si oriunde).

Avem 2 personaje principale si vreo 3 secundare . EL si EA intr-o familie aparent fericita, EL jurnalist si scriitor, EA profesoara de literatura, au impreuna urmatoarele “bunuri”: 2 copii reusiti, casa, masina, cariera, prieteni, viata sociala si ceva notorietate. Frumosi, destepti, civilizati, educati, intr-o relatie armonioasa, cu toate bunele si relele inerente vietii in comun....

EL si EA duc in spate o casnicie de 13 ani in care se instalase deja oarecare monotonie, furati de tot ce realizasera pana acum.

In jurul lor graviteaza o amanta Rosa, un poet plesuv si o cantareata ceha. EL afla cu stupoarea unui naiv nascut ieri, ca fiecare doreste ceea ce nu are: sotia vrea libertate, Rosa vrea casnicie, el vrea o aventura care sa nu se afle, poetul o vrea pe cehoaica si cehoaica vrea bani.

EL se simte extrem de dandy, isi recunoaste in sinea lui ca-si iubeste sotia, ca-i este bine cu EA, dar intalnirea cu Rosa ii sparge vasele capilare ale creierului (si nu numai).

Se trezeste sfasiat intre dorinta pentru Rosa si remuscarea pentru infidelitatea fata de sotie....cine credeti ca a castigat din lupta asta? Dorinta, ca de remuscari avea timp si dupa….

Romanul este structurat pe cele 7 zile ale saptamanii si in fiecare zi se petrece cate ceva care, la final spulbera cei 13 ani de casnicie agonisiti cu greu. Ceea ce incepuse ca o vacanta ce dorea sa fie a doua luna de miere, s-a terminat cu un divort fulminant.

Un roman pe cat de interesant pe atat de imprevizibil. Suntem obisnuiti cu povesti marca “happy end” sau mai mioritic spus “au trait fericiti pana la adanci batraneti”.

Romanul “Luna de miere” este – contrar titlului – povestea unui sfarsit de poveste.

Nimic trist, totul foarte realist! Daca dati peste el, nu-l ocoliti, cititi-l!

Laura Gamulea