Forme de viaţă artificială vor fi create în câteva luni

Profesorul Craig Venter a anunţat că dezvoltarea unor forme de viaţă artificială va fi posibilă în câteva luni, pentru că oamenii de ştiinţă au depăşit recent unul dintre obstacolele care împiedica să creeze organisme sintetice.

Prima formă de viaţă artificială creată va fi o simplă bacterie . După testarea tehnologiei, vor fi create bacterii complexe, pentru scopuri specifice, cum ar fi transformarea cărbunilor în gaze sau alge care pot absorbi dioxidul de carbon.

În luna ianuarie, cercetătorii americani de la Institutul Venter au fabricat primul genom sintetic al unei bacterii, o etapă crucială pentru crearea primului organism viu artificial, o realizare ale cărei aplicaţii potenţiale sunt considerate importante de specialişti.

Următorul pas va fi transferarea ADN-ului artificial într-o celulă gazdă a unui organism, pentru a crea o nouă specie.

Experimentele făcute în anii trecuţi de cercetători au eşuat pentru că, după transferul ADN-ului, celulele nu supravieţuiau. Recent, experţii au testat un nou procedeu, prin care molecule speciale sunt adăugate celulei în care s-a transferat ADN-ul, pentru a le proteja de virusuri.

Luna trecută, compania Exxon Mobil Corp a semnat un contract în valoare de 600 de milioane de dolari cu laboratorul profesorului Venter, pentru a produce combustibil din alge.

Cercetătorii speră că, în viitor, vor putea manipula organisme artificiale care să cureţe reziduurile toxice sau care să încetinească fenomenul de încălzire globală.

După ce Institutul Venter a făcut publică obţinerea primului genom sintetic al unei bacterii, în ianuarie, biologul Helen Wallace, purtător de cuvânt al GeneWatch, Marea Britanie, a declarat că "această inginerie genetică deschide posibilitatea de a face modificări mult mai importante în codul vieţii... şi de a crea organisme ce pot avea consecinţe pentru moment necunoscute asupra mediului".

Fabricarea primului genom sintetic este "o faptă de vitejie tehnică" potenţial periculoasă pentru mediu, "în cazul în care organismele modificate de om ar fi utilizate în afara laboratorului", a subliniat, la rândul lui, Jean-Claude Ameisen, preşedinte al comitetului de etică din cadrul Institutului naţional pentru sănătate şi cercetări medicale (INSERM). Acesta a precizat că virusul poliomielitei şi, mai recent, al gripei spaniole, au fost deja reconstituite. Cel din urmă, care a provocat milioane de decese în timpul primului război mondial, a fost descoperit în regiunile polare şi resintetizat şi "s-a dovedit a fi patogen, pentru că a ucis cobaii".

"Acest lucru demonstrează că, din momentul în care fabricăm virusuri care au potenţial periculos sau necunoscut, prima chestiune este de a le manipula în condiţii de securitate, pentru a nu prezenta riscuri pentru utilizatori şi pentru mediu", a subliniat Ameisen.

sursa:mediafax.ro