Pe câţi bani se munceşte în Europa

Doar la vecinii bulgari se câştigă mai puţin. La noi, salariul minim brut pe economie este de aproape 12 ori mai mic decât în Luxemburg, ţara în care acest prag este cel mai mare din Europa, şi la jumătate decât în alte ţări din regiune. Pentru ca peisajul să fie şi mai sumbru, valoarea din România este apropiată de cea practicată de Albania.

Obiectivul declarat partenerilor sociali care negociază la Ministerul Muncii valoarea salariului minim brut garantat în plată este acela ca, în timp, această valoare să ajungă apropiată de cea practicată în restul zonei euro. Orizontul de aşteptare este 2015, iar cu un salariu minim actual situat sub 150 euro/lună, acest obiectiv pare oarecum imposibil.

Vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, consideră că salariul minim pe economie este "un instrument care a fost utilizat de guvernul român pentru a face ţara mai atractivă pentru investitori, prin forţa de muncă ieftină. În fapt, pentru a avea un avantaj în faţa altoră ţări din zonă. În prezent, după evoluţiile din ultimii ani ale economiei, nu mai este nevoie de un asemenea instrument".

Cu toate acestea, în România se practică cea mai mică rată a salariului minim din cel mediu brut pe economie. Concret, noi la noi, salariul minim reprezintă 29,1% din cel mediu, în timp ce Bulgaria, ţara europeană cea mai asemănătoare cu noi, are 42,1%, mai mult decât Portugalia şi Marea Britanie.

Minimul ar fi trebuit să fie la jumătate din medie

Acesta este unul dintre instrumentele pe care executivul le ia în calcul atunci când stabileşte salariul minim. Potrivit unui acord semnat de sindicate cu guvernul, s-a stabilit ca salariul minim pe economie să crească gradual de la acest nivel până la un cuantum de 50% în 2014. La acest nivel se situează acum Malta cu 49,2% şi Luxemburg, cu 50,5%. Sindicalistul constată cu amărăciune că acum, într-un an de criză, guvernul nu-şi mai asumă înţelegerea. Potrivit calculelor sindicatelor, pentru anul viitor, salariul minim ar trebui să fie 740 lei.

Totuşi, problema raportată de reprezentanţii patronatelor este aceea că această creştere s-ar răsfrânge asupra fondului de salarii. Într-un an de criză, cu scăderi ale profiturilor şi, în cel mai bun caz stagnări, nu se poate pune problema unei creşteri de 16-17% a fondului de salarii. Dandea susţine că acest argument nu stă în picioare câtă vreme "o serie de multinaţionale au avut din 2005 până în 2008 creşteri ale profiturilor chiar de 300%"." În acest răstimp, salariul minim nu a avut aceeaşi rată de creştere. Ideea cu productivitatea scăzută a muncii din România este o gogoriţă, deoarece putem constata pe un exemplu concret, grupul Renault, că productivitatea de aici este cea mai mare din cadrul grupului. Totuşi, salariile de aici sunt cele mai mici din cadrul grupului. dacă ne luăm după productivitate, România are o productivitate  de 0,65 la 1 comparativ cu UE15. Astfel, ar trebui să fie de 65% din salariul mediu din UE15, ceea ce nu se întâmplă. Astfel, şi salariul minim este la mare distanţă" spune sindicalistul. 

sursa:capital.ro