Stiri de ultima ora: 2 miliarde de euro, factura crizei politice

Oficialii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) exclud însă un asemenea scenariu. "Nu este posibil, nu există acest risc. Noi executăm bugetul aprobat, care are o limită de cheltuieli pe care nu le putem depăşi", a declarat pentru Gândul secretarul de stat în MFP, Gheorghe Gherghina. Ba mai mult, veniturile bugetare au crescut cu un miliard de lei în septembrie faţă de august, în condiţiile în care cele două luni sunt comparabile (din punctul de vedere al obligaţiilor pe care le au contribuabilii, n.r.), în timp ce cheltuielile s-au mai redus, adaugă Gherghina.

"Toată lumea spune că până acum ne-am făcut temele din punctul de vedere al ţintelor stabilite cu FMI şi cu Comisia Europeană, atât în privinţa deficitului bugetar, cât şi a legii salarizării unice", a mai spus oficialul MFP. Singurele statistici oficiale detaliate sunt cele care arată execuţia bugetară după primele opt luni: deficitul bugetar a ajuns la 4,5% din PIB, pe fondul unei scăderi a veniturilor cu 6,6% şi a unei creşteri a cheltuielilor cu 8,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

"FMI are interesul să fie flexibil cu România"

Acestea sunt cifrele oficiale, însă realitatea este cu totul alta, crede analistul economic Ilie Şerbănescu. "Este posibil ca statul să scape de sub control deficitul bugetar pe final de an. Iar aici nu mă refer la pomenile electorale - pentru că acelea nu se acordă de la buget, ci din furtişaguri -, ci la scăderea veniturilor şi creşterea cheltuielilor", a declarat pentru Gândul Ilie Şerbănescu. El este de părere că neîncadrarea în ţinta de deficit bugetar de 7,3% nu va fi penalizată de FMI şi nu va însemna întreruperea finanţării în valoare totală de aproximativ 13 miliarde de euro. Până acum, reprezentanţii FMI au dat dovadă de "flexibilitate" şi au acceptat o revizuire a ţintei de deficit bugetar de la 4,6% la 7,3%, însă această atitudine este una "interesată". "Împrumutul nu este destinat României, ci companiilor străine din România. Câtă vreme nu se termină aceste transferuri de bani, Fondul va accepta depăşiri de la ţinte, iar noi vom fi minunaţi", spune Şerbănescu. Adevăratele probleme se vor ivi abia în 2010, după ce autorităţile vor fi încasat întreaga sumă de la FMI: atunci se va vedea cum stăm în realitate cu ţintele, iar "FMI nu va mai fi indulgent". În plus, România va trebui să returneze banii împrumutaţi, ceea ce va agrava situaţia bugetară.

Băsescu nu se luptă cu criza, ci cu efectele ei

Greu va fi în 2010 şi pentru români, care deocamdată nu simt cu adevărat criza, "pentru că mai trăiesc încă din cheag", crede Şerbănescu. Într-un an dificil, românii au reuşit să facă faţă scăderilor de salarii, dar şi şomajului, pe seama unor resurse "neoficiale" în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro, bani adunaţi înainte de criză, potrivit estimărilor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. Nici guvernul român nu se luptă cu criza, ci cu efectele ei, spune chiar şeful statului. "Nici eu, nici Guvernul, nici Banca Naţională nu ne-am propus să scoatem ţara din criza economică, pentru că nu se poate acest lucru. Criza e globală şi România depinde de ceea ce se întâmplă la nivel global", le-a spus Traian Băsescu autorităţilor locale şi oamenilor de afaceri prezenţi duminică la Casa de Cultură din Luduş. Ce pot să facă autorităţile este să dezvolte politici de diminuare a crizei, prin menţinerea ratei de schimb leu-euro şi prin finanţarea deficitului, a explicat Băsescu.