Lectie norvegiana de prosperitate economica in plina criza mondiala

Astfel, in mijlocul cele mai puternice recesiuni economice de la Marea Depresie din anii '30, economia Norvegiei a reusit sa creasca anul trecut cu putin sub trei procente, iar guvernul sa se bucure de un surplus bugetar de 11 procente, fara ca registrul sau contabil sa inregistreze datorii.
Prin comparatie, SUA sunt asteptate sa inregistreze in acest an un deficit fiscal egal cu 12,9 la suta din PIB, iar datoria lor sa ajunga la 11 trilioane de dolari sau 65 la suta din marimea economiei.

Norvegia este o tara relativ mica, cu o populatie predominat omogena de 4,6 milioane de locuitori si beneficiind de avantajul de a fi un important exportator de petrol, in conditiile in care veniturile de pe urma acestei resurse s-au ridicat anul trecut la cifra de 68 de miliarde de dolari, dat fiind faptul ca pretul petrolului a inregistrat niveluri record. Si chiar daca ulterior preturile au scazut brusc, guvernul nu este extrem de ingrijorat deoarece tara a evitat capcana in care cad de obicei tarile bogate in resurse energetice.

In loc sa-si iroseasca bogatiile, Norvegia a adoptat o legislatie care asigura ca veniturile obtinute de pe urma vanzarii de petrol ajung direct in fondul sau suveran de investitii, bani cu care statul norvegian face investitii in intreaga lume. Acum, acest fond de investitii a ajuns unul dintre cele mai mari din lume, in pofida faptului ca anul trecut a inregistrat pierderi de 23 la suta, ca urmare a declinului investitiilor.

Spre deosebire de Norvegia, Marea Britanie si-a cheltuit o mare parte din veniturile obtinuite de pe urma petrolului din Marea Nordului, si, mai rau, in timpul anilor de crestere economica. Pe de alta parte, este usor sa invoci maxima lui Ibsen - cei puternici sunt cei care stau singuri - atuci cand esti cel de-al treilea exportator mondial de petrol din lume. In aceste conditii, PIB-ul pe cap de locuitor este de 52.000 de dolari, depasit doar de Luxemburg, in randul democratiilor industriale.

Si in Norvegia preturile au crescut, triplandu-se in ultimii 10 ani, insa nu a existat un crah imobiliar deoarece au existat putine exagerari in ceea ce priveste imprumuturile, iar dupa o scadere cu 15 la suta, preturile au inceput din nou sa creasca. In plus, spre deosebire de orase cum ar fi Dublin sau Riad, unde munca s-a oprit la zgarie-nori, Oslo si-a mentinut un aer de modestie care aminteste mai degraba de un sat pescaresc decat de o capitala occidentala, recent deschisa Opera in valoare de 800 de milioane de dolari fiind unul din putinele semne de opulenta.

Bancile norvegiene, explica Arne J. Isachsen, economist la Scoala Norvegiana de Management, au ramas intr-o stare buna si s-au dovedit prudente in imprumuturile pe care le-au facut. Sectorul bancar reprezinta doar 2 la suta din economie, iar atenta monitorizare publica a practicilor de imprumut a tinut departe bancile norvegiene de riscurile la care s-au expus cele din Islanda, ceea ce nu a insemnat ca ele le-au inchis pur si simplu in nas usa celor care vroiau sa faca un imprumut.

Sursa:Romania libera